Cercetătorii spanioli au studiat microflora bacteriană a laptelui matern, care este adesea principala sursă de nutriție pentru nou-născuți. A fost identificată mai multă diversitate microbiană decât se aștepta - peste 700 de specii de microorganisme.
Laptele matern matern este unul dintre factorii care determină cum se va dezvolta o flora bacteriană la un nou-născut.
Pentru a determina setul de bacterii (microbiom) conținute în laptele matern, oamenii de știință au folosit o tehnică bazată pe secvențierea ADN-ului în masă. Datorită cercetării lor, este acum posibilă determinarea factorilor pre și postnatal care influențează bogăția microbiologică a laptelui.
Cele mai frecvente tipuri de bacterii din colostru au fost Weissella, Leuconostoc, Staphylococcus, Streptococcus și Lactococcus. În laptele din primele șase luni de la alăptare, au fost observate bacterii precum Veillonella, Leptotrichia și Prevotella.
De asemenea, studiul a arătat că laptele mamelor supraponderale sau al celor care, în timpul sarcinii, au pus în greutate mai mult decât cele prescrise, conține o varietate mai mică de specii bacteriene.
Tipul de naștere afectează și microbiomul din laptele matern: după cezariană planificată, laptele nu este la fel de bogat în microorganisme, precum este după nașterea vaginală. Cu toate acestea, după o cezariană neprogramată, compoziția laptelui este foarte similară cu compoziția laptelui după nașterea vaginală.
Aceste rezultate sugerează că starea hormonală a mamei în timpul travaliului joacă de asemenea un rol. „Lipsa semnalelor de stres fiziologic, precum și semnalele hormonale caracteristice nașterii, pot afecta compoziția microbiană și diversitatea laptelui matern”, susțin autorii.
Rezultatele deschid noi perspective pentru dezvoltarea strategiilor de alimentație pentru copii. "Dacă bacteriile găsite în laptele matern sunt importante pentru dezvoltarea sistemului imunitar, adăugarea acestora la formule pentru sugari poate reduce riscul de alergii, astm și boli autoimune", spun autorii.
